Vorbe din batrani referitoare la tesutul in razboi

• Păi a scos lumea d`ăstea, a scos după`n ha lume! … Dacă vine din alte părţi tot felu` de bazaconii, le`a piert p`ăstea, le-a aruncat.

·        Păi este destule halea, halea venite din toate părţile, ce dă hălea e Doamne!…Mă uitam că ce-a ieşit acum… Fel de fel dă hălea… fel da fel…

·        Acu femeili stă la televizor, să uită acolo, pă aia cu cracii, în toate felurile, toate bascaradiile…Nu e aşa? Toate bascaradiile să vede, e cu fundurile goale pă`colo.

·        Păi fetele au plecat la şcoală, ce le ţineam acasă? Trebuia să înveţe carte nu d’astea.M-am săturat eu să învăţ d’astea.

·        Nu să mai apucă nimeni de ţesut! Le omoară distracţia asta, să vază la televizor, nu să mai apucă. Nu mai face, să le omori! Acu` e libere, mamă… Ce îi trebuie să înghemuie cum am înghemuit eu o viaţă întreagă? O viaţă întreagă m-am înghemuit, iarnă dă iarnă… Şi vara!

·        Era foarte frumos! Dacă intram în război n-aş mai fi işit, era cel mai plăcut să lucrezi la război, fiincă îţi dădea o satisfacţie.

·        Dacă era o nuntă, gata, te îmbrăcai în costumul naţional, şi cu maramă dacă îţi dedea mâna, era foarte frumos...

·        Preşurile ţesute nu prea le mai folosesc ca acu` e covoarili.

·        Tineretu` nu se mai preocupă, că mai bine pleacă la serviciu la oraş şi bătrânele nu mai le tentează. Dacă vede că tineretu` nu le mai dă nicio importanţă, nu mai ţese.

·        Tot ce e lucrat dă mână  e foarte greu, şi mai ales lâna e şi călduroasă şi şi se spală frumos [..] dar nu mai dă nimeni importanţă. Atunci era lumea mai săracă…

·        Ţesutul e cea mai frumoasă muncă dă femeie în casă.

·        Războiul s-a rupt, s-a făcut praf, l-am pus pă foc.